Bucegi - Bran-Poarta
Cand pasul incepe sa-ti oboseasca, te opresti si incerci sa alungi monotonia privind lungul sir de urme pe care l-ai lasat prin zapada proaspata. Te intorci, scrutezi adancul padurii si apoi, lasand capul putin pe spate, te cufunzi in albastrul fara de pata al cerului. De-o parte si de alta, incadrandu-l ca intr-o rama, crengile frumos impodobite ale brazilor. Acum, la un an distanta, e doar un dor nebun de zapada....