Bucegi - Bran-Poarta


Cand pasul incepe sa-ti oboseasca, te opresti si incerci sa alungi monotonia privind lungul sir de urme pe care l-ai lasat prin zapada proaspata. Te intorci, scrutezi adancul padurii si apoi, lasand capul putin pe spate, te cufunzi in albastrul fara de pata al cerului. De-o parte si de alta, incadrandu-l ca intr-o rama, crengile frumos impodobite ale brazilor.
Acum, la un an distanta, e doar un dor nebun de zapada....






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Matterhorn-ul României

Muntele Mare - Rezervația Scărița-Belioara

Ultimii mesteri sticlari