Dupa 700 de ani … aurul galben chiar si toamna are tente verzui!


Nici mai mult si nici mai putin de 700 de ani neintrerupt … aurul a fost scos din maruntaiele Muntilor Tibles! 700 de ani neintrerupt … filoanele aurifere de aici au chemat oameni de pretutindeni pentru a face istoria acestor locuri. Au fost niscai neamuri germanice, iar mai apoi istoria spune ca in aceste locuri s-au pripasit ceva polonezi si slovaci. Imperiul Austro-Ungar a adus legea printre cautatorii de aur si aventurierii locului, punand bazele primelor exploatari aurifere. Pe vremea comunistilor forfota vaii s-a amplificat, iar celor de aici nu le ajungeau 3 schimburi si 7 zile din 7 pentru mineritul ce zica-se era desfasurat in regim intensiv in labirintul de galerii cladit in inima muntelui.

Vremurile acelea sunt insa demult apuse … iar acum timpul sta cocotat undeva deasupra Vaii Baiutului si pare-se ca nu prea vrea sa pogoare prea curand pentru a reinvia o traditie acum uitata. Acum Baiutul e un amalgam de ziduri prabusite, mine dezafectate, utilaje abandonate si case paraginite ale caror ferestre cu geamuri sparte rad had in fata trecatorilor curiosi. Apa Baiutului, poluata inca de reziduurile activitatilor miniere nu imbie nici ea la feerie, cristalinul ei izvor fiind tatuat in permanenta de tente maronii-rosiatice ce vin din strafundurile pamantului.

Oamenii de aici isi cauta in ziua de azi motivatia traiului in astfel de meleaguri si se pare ca orientarea a aparut dinspre padurile de brad si fag ce inconjoara aceasta vale. TAF-urile si drujbele, ce anima padurile intregului Maramures, s-au oprit si in aceste locuri. Jaful e in toi si nimic nu arata ca aurul verde al padurilor de aici va fi schimbat prea curand cu cel originar! 





















Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Matterhorn-ul României

Muntele Mare - Rezervația Scărița-Belioara

Ultimii mesteri sticlari